Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi că Guvernul sesizează la Curtea Constituțională un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și ÎCCJ, condusă de controversata Lia Savonea.
UPDATE
“Am decis sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competențe atribuite constituțional”, a anunțat premierul interimar.
El a mai adăugat că “puterea judecătoarească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce bani unui singur segment”, astfel că “instanța perturbă direct echilibrul bugetar, act ce reprezintă o ingerință directă în actul executiv”.
Premierul demis a mai explicat că acest conflict poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite care ar putea da Guvernul în judecată pentru că e nemulțumit de sumele alocate
“Practic, o instanță poate obliga Guvernul să modifice bugetul de stat. Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat”, a completat Bolojan.
+++
Decizia vine după ce, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată, la sfârșitul lunii martie, Guvernul și Ministerul Finanțelor, acuzând “refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.
La negocierile din Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR din martie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Pachetul de Solidaritate dorit de PSD primește cele 1,1 miliarde de lei, după ce social-democrații au anunțat că boicotează adoptarea bugetului de stat pe 2027.
Banii au fost luați de la magistrați.
“Deblocăm discuțiile legate de buget, având în vedere problemele pe care le parcurgem în această perioadă și ținând cont de situația bugetară, de criza care ține de războiul din Golf și de tot contextul în care ne găsim. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de Coaliție. Aveam două posibilități: să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a merg pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și amânarea acestora pentru anii următori”, a spus premierul.
Imediat după, Înalta Curte de Casație și Justiție transmite că a luat act cu “îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor”.
ÎCCJ spune că aceast atitudine a început cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătoreștidefinitive.”Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, potrivit unui comunicat de presă transmis de ÎCCJ.
+++
G4Media scrie că în ultimii 20 de ani, magistrații au dat în judecată statul și au obținut peste 5.000 de hotărâri definitive favorabile. Ei au invocat discriminări salariale sau eliminarea unor sporuri, obținând:
– Sporul „anticorupție” de 40% din indemnizația brută;
– Sporul pentru risc și solicitare neuropsihică de 50%, deși fusese abrogat prin lege;
– Sporul de confidențialitate de 15% (copiat de la funcționarii publici);
– Generalizarea unor sporuri speciale destinate exclusiv procurorilor DNA, DIICOT sau fostei SIIJ.
Ulterior, prin decizii interne semnate chiar de șefii instituțiilor (președintele ÎCCJ, procurorul general, președintele CSM), valoarea de referință sectorială (VRS) a fost crescută administrativ (deci nu prin decizie a Guvernului sau Parlamentului) și fixată la 605,225 lei, generalizând salariile la nivelul maxim în plată.