În această vară, Muzeul de Istorie Gherla, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, a desfășurat un diagnostic arheologic în zona „Valea Sărată”, la confluența UAT Municipiul Gherla și UAT Fizeșu Gherlii, județul Cluj, asupra unui presupus tronson de drum roman.
Traseul a fost identificat și cartat în primăvara anului 2025 de către arheologul Mátyás József, de la Muzeul de Istorie Gherla. Cercetările de teren au urmărit verificarea caracterului roman al acestui drum și documentarea structurii sale constructive.
Încă de sub stratul vegetal, cuprins între 5 – 15 cm grosime, a apărut un strat compact, compus din piatră de calcar, tuf vulcanic de Dej, pietriș și mortar, cu o grosime de aproximativ 40 cm. Stratul compact de piatră suprapune un strat de lut galben de 10 cm grosime, urmat de un strat de pământ brun de 15 cm, apoi iarăși un strat de 10 cm de lut galben. Sterilul arheologic apare la cota – 0,50 m în partea de V și la – 0,90 m în partea de E, compus din lut gălbui și nămol. Diferența cotelor maxime de adâncime se datorează alunecărilor de teren, pe latura de E a drumului, fiind situat pe sub dealul ce parcurge Valea Sărată.
În profilul de sud al secțiunii se conturează bine forma convexă a drumului, unde axul drumului este mai ridicat cu aproximativ 30 cm față de marginile acestuia, care se termină cu o bordură realizată din pietre de carieră, dispuse paralel cu axul drumului. Rigolele au o lățime de 60 cm și o adâncime de aproximativ 35 cm, iar în umplutura acestuia nu s-a descoperit material arheologic roman, doar câteva cărămizi medievale. Lățimea drumului este de 5,70 m. Pe suprafața supusă cercetării arheologice intruzive, pe baza celor două secțiuni efectuate, s-a putut astfel confirma natura romană a drumului. Astfel, acesta prezintă un strat de uzură de aproximativ 40 cm grosime, compus din piatră de carieră, tuf vulcanic și mortar, având zona centrală a drumului mai ridicată și prevăzută cu două rigole, de o parte și de alta.
Tronsonul de drum roman a fost identificat pe o lungime de 4 km, iar continuarea acestuia poate fi numai presupusă. Foarte probabil drumul roman duce la minele de sare, situate în punctul „Baia Sărată”, iar acesta asigura conexiunea cu castrul roman de la Gherla. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a participat la cercetare prin responsabilul științific al cercetării, arheologul Radu Zăgreanu.