Într-un spațiu circular veți întâlni elemente grafice – „Hora Ielelor” – care reprezintă femeia în lumea supranaturală a „zicerii și a facerii”, ca prezență efemeră legată de timpul cosmic al sărbătorilor precreștine. Alte elemente – 16 ițe – o arată ca prezență fizică în lumea casnică, a cotidianului, unde continuă să fie înconjurată de magie. Practicile ritualice și simbolurile sunt prezente în timpul lucrului și au rol apotropaic, de protecție.
Prezența lui Octavian Smigelschi prin grafica „Hora Ielelor” este elementul care dezvăluie femeia ca ființă supranaturală, așa cum este păstrată în poveștile de Sânziene.
Octavian Smigelschi (1866–1912), cunoscut pentru pictura sa bisericească monumentală, a realizat lucrări importante și în zona simbolismului, a portretului și a peisajului. „Hora Ielelor” face parte din seria lucrărilor simboliste inspirate din mitologia și folclorul românesc, alături de „Îngerul morții”, „Primăvara” și „Cvartetul”. Artistul introduce în arta religioasă motive tradiționale întâlnite în arta decorativă a satului românesc, dezvoltând un stil neobizantin îmbogățit cu elemente de identitate națională. Lucrarea „Hora Ielelor”, realizată în peniță în anul 1899, este prezentată în expoziție prin amabilitatea colaboratorului nostru Alexandru Chituță.
Sânzienele, sărbătoare precreștină asociată unui străvechi cult solar, reprezintă femeia ca ființă supranaturală, înzestrată cu puteri asupra comunității. În timpul sărbătorilor și al ritualurilor precreștine, femeia deține puteri magice prin care poate vindeca și proteja, dar și blestema sau pedepsi. În viața cotidiană și în spațiul public, însă, vocea ei este adesea redusă la tăcere, iar autoritatea este transferată bărbatului.
Magia o însoțește pe femeie și în spațiul intim al casei. Ea este păstrătoarea tradițiilor legate de viață, moarte și fertilitate, având rolul de mediator între sacru și profan. „Magia firului” îi este transmisă din generație în generație. Dacă în exterior forțele primordiale, asemenea Sânzienelor, sunt dezlănțuite și libere, în interiorul casei femeia reprezintă ordinea și creația prin muncă atentă și riguros organizată.
De sărbători nu se muncește, însă atunci când timpul este dedicat lucrului, războiul de țesut devine elementul central al universului feminin. Am reprezentat această muncă înconjurată de descântece prin 16 ițe de la stative, sau „tceară”, cum sunt ele numite în județ, instalații încărcate de simboluri pe care puțini mai știu astăzi să le descifreze.
Obiceiurile, miturile și tradițiile aduc în prim-plan femeia atotcunoscătoare a actelor magice, prezente uneori ca fapte excepționale în timpul sărbătorilor, iar alteori ca gesturi firești ale vieții de zi cu zi.
Creștinismul a suprapus peste aceste ritualuri păgâne propriile sărbători și figuri sacre, majoritatea masculine, fără a șterge însă complet memoria vechilor credințe.
Puteți descoperi conceptul expozițional și alte informații la Muzeul Bistrița. Expoziția „Urzeală, Descântec, Ritual” se deschide în 𝟮𝟰 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 și poate fi vizitată până în prima săptămână a lunii august 2026.
Veniți și, poate, veți afla că unele ziceri sunt adevărate…
Material audio: noze.ro – platformă de monitorizare ecologică.