Pe parcursul anului 2025, Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud a desfășurat o serie de cercetări de teren în vederea realizării proiectului „Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic de pe teritoriul comunei Feldru”, necesar întocmirii PUG (Planul Urbanistic General).
În acest context, informații deja cunoscute au fost verificate și aprofundate, iar noile descoperiri au contribuit la îmbogățirea semnificativă a patrimoniului arheologic al zonei.
Pe teritoriul localității Feldru au fost repertoriate mai multe puncte de interes inedite: un turn roman de lemn, parte a sistemului de frontieră al limesului roman nordic; o serie de borne medievale care marcau granițele disputate de-a lungul secolelor între feldrihani și sașii din Livezile (Jaad); posibile amplasamente ale unor mănăstiri active în zonă încă din secolul al XVII-lea; trasee de drumuri medievale de culme. De asemenea, au fost cartate alte zone de interes local, precum fostul cimitir evreiesc.
Pe teritoriul localității Nepos au fost reidentificate și cartate corespunzător situl arheologic din epoca bronzului „La Cotețe”, pe baza descoperirilor de material arheologic, precum și amplasamentul fostului sat medieval Vărarea. Totodată, a fost cartat și propus ca sit arheologic traseul drumului medieval „Drumul carelor”, care făcea legătura între Valea Someșului Mare și vechea localitate Slătinița (Pintak).
În zona Pădurea Cărbunarilor a fost identificată o importantă și extinsă carieră de piatră, activă timp de mai multe secole începând din perioada medievală, care aproviziona satele săsești din arealul Bistriței.
Toate aceste date evidențiază importanța cercetărilor de teren și oportunitatea pe care acestea o oferă în valorificarea patrimoniului unor comunități situate în zone considerate anterior lipsite sau sărace în vestigii arheologice.
Activitatea noastră nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor colaboratori cărora dorim să le mulțumim și pe această cale: Gabi Iloaie, pentru implicarea în deplasările pe teren și identificarea toponimelor locale; George Mihai Stavariu, pentru contribuțiile bibliografice esențiale; și Ionică Scridon, pentru informațiile privind istoria locală și materialul fotografic pus la dispoziție.