Peste 50.000 de persoane au murit în oraşele din Europa în timpul valurilor de căldură brutale care au zguduit continentul în această vară, canicula din acest an fiind cea mai letală din istoria continentului, potrivit unei noi analize.
Aproximativ două treimi din decese, adică peste 32.600, sunt atribuite direct schimbărilor climatice, determinate de poluarea provocată de combustibilii fosili, conform concluziilor validate publicate în două articole din revista „Nature Health”, scrie CNN, potrivit news.ro.
„Cred că putem afirma cu destulă încredere că vara anului 2026 a fost probabil cea mai gravă din istorie în ceea ce priveşte mortalitatea legată de caniculă în mare parte a Europei”, a declarat Clair Barnes, una dintre autoarele articolelor, cercetătoare în domeniul fenomenelor meteorologice extreme şi al schimbărilor climatice la Imperial College London.
Acest bilanţ sumbru al deceselor este dezvăluit cu doar câteva săptămâni înainte ca liderii internaţionali să se reunească în Turcia pentru negocierile anuale ale ONU privind clima şi la câteva zile după ce un raport al ONU a avertizat că şansa lumii de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale a dispărut acum.
„Suntem cu mult în afara traiectoriei necesare pentru a limita cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice, iar guvernele trebuie să realizeze că, fără acţiuni şi coordonare mai rapide, lucrurile nu vor face decât să se înrăutăţească”, a avertizat Barnes.
Europa este continentul care se încălzeşte cel mai rapid, iar căldura extremă, cea mai mortală formă de fenomen meteorologic extrem, devine deja insuportabilă. Temperaturi ridicate fără precedent au pârjolit continentul de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii august a acestui an.
A fost cea mai caldă vară înregistrată vreodată în Europa de Vest, cu temperaturi cu aproximativ 2,9 grade Celsius peste media din perioada 1991-2020. Cu toate acestea, în anumite zile s-au înregistrat anomalii mult mai mari, cu temperaturi cu peste 12 grade Celsius mai ridicate decât de obicei în unele ţări.
Pentru a calcula numărul victimelor, oamenii de ştiinţă au comparat temperaturile din 854 de oraşe din 30 de ţări europene din această vară cu cele care ar fi fost de aşteptat într-o lume fără schimbări climatice. Apoi, au folosit studii ştiinţifice evaluate de colegi privind relaţia dintre temperaturile ridicate şi decesele zilnice pentru a estima numărul probabil de decese cauzate de caniculă între începutul lunii iunie şi sfârşitul lunii august. Cercetătorii au afirmat că această metodă a demonstrat că produce estimări ale numărului de decese care se încadrează, în linii mari, în cele publicate ulterior de autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii.
Astfel, aceştia au estimat un total de 50.391 de decese cauzate de caniculă în oraşele respective, care găzduiesc aproximativ 40% din populaţia ţărilor studiate.
Numărul victimelor este cel mai ridicat din ultimii 26 de ani şi semnificativ mai mare decât cel înregistrat în timpul valurilor de căldură majore anterioare din Europa, din 2022 şi 2003, au constatat cercetătorii.
Europa de Sud şi de Vest au fost cel mai grav afectate, dar şi regiunile nordice, de obicei mai răcoroase, inclusiv Regatul Unit, au înregistrat, de asemenea, mii de decese.
Cele mai ridicate rate de mortalitate s-au înregistrat în rândul persoanelor de 85 de ani sau mai în vârstă, dar căldura poate afecta pe oricine, iar peste 800 de persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 44 de ani au decedat din cauze legate de căldură, potrivit concluziilor studiului.
Raportul a ajuns la concluzia că vara din acest an „a fost probabil cea mai periculoasă vară din punct de vedere al căldurii pe care Europa a cunoscut-o până în prezent”.
Oamenii de ştiinţă au constatat, de asemenea, că rolul schimbărilor climatice în decesele cauzate de căldură devine din ce în ce mai pronunţat. La începutul acestui secol, poluarea provocată de combustibilii fosili era responsabilă pentru aproximativ 40% din decesele cauzate de căldură, comparativ cu aproximativ două treimi în prezent.
Raquel Nunes, profesoară asociată în domeniul sănătăţii şi mediului la Universitatea din Warwick, care nu a participat la cercetare, a afirmat că aceste constatări contribuie la „dovezile tot mai numeroase care arată cât de mortală poate fi căldura extremă, în ciuda faptului că este descrisă drept un «ucigaş tăcut», deoarece impactul său nu este întotdeauna vizibil imediat”. Unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare este faptul că numărul deceselor a fost ridicat şi în rândul tinerilor, estimându-se că mii de persoane sub 65 de ani au murit, a adăugat Nunes.
„Până când nu vom renunţa la dependenţa de combustibilii fosili, vom continua să avem veri din ce în ce mai fierbinţi şi mai periculoase”, a spus Barnes. Iar asta înseamnă că se profilează la orizont veri şi mai mortale. „Aceste cifre ne reamintesc în mod dureros că verile noastre, mai fierbinţi şi mai extreme, au un impact din ce în ce mai grav asupra sănătăţii publice”, a adăugat ea. „În spatele acestor statistici se află oameni reali care şi-au pierdut viaţa şi familii reale care îi plâng”, a punctat Nunes.